Zicea odata Corina ca daca trec de anul I, nu o sa mai am ocazia de a vedea ca e mult mai mare bucuria de a lua un 5 decat un 10. Ei bine, nu mi'am ratat sansa. Pentru ca tocmai am dat cel mai groaznic examen ever, si nu e suficient ca a fost al naibii de greu, dar ne'a mai si semnat proful lucrarile. Acum, exista o sansa mica, mica de tot, sa i se faca mila de noi si sa nea un 10 (din 20) de trecere, pentru care as fi foaaaarte recunoscatoare. Dar la ce noroc am eu...
Si ce mare lucru, o restanta, poate ar zice unii, nu? Numai ca restanta aia este exact in perioada in care eu o sa fiu in Paris. Si sper sa nu fiu cazul sa ajung sa ma milogesc de prof si sa ii spun ca eu de fapt plec acasa si nu in Franta si ca trebuie sa schimbe data restantei pentru mine.
Can I cry now?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu